Daca vii, pleaca

Posted: April 3, 2012 by zarionuandzarionu in De pe plaiul mioritic
Tags: , , , ,

Cam asta a fost atitudinea pesonalului si patronilor pensiunii “La Ponton”.

Dar sa incepem cu inceputul: se apuca 12 oameni sa stea cu curu’ in masini 7 ore, asta doar ca sa plimbe niste bani (munciti nu furati), de la Bucuresti pana la Eselnita. Normal, cand bati atata drum,  te astepti ca omul la care vii sa ii aduci bani, sa se bucure. Adica din toate locurile din toata tara asta am ales pensiunea La Ponton pentru un uichend la Dunare, nu stiu de ce ne asteptam, naivii de noi, la o primire calda, la niste oameni zambitori si la niste servicii pentru care am platit.

So, ajungem, intamplarea facand ca masina cu care am calatorit sa ajunga prima (4 persoane, doua cupluri, fosti colegi de aprtament si buni prieteni). Ajungem la locatie (zero semnalizare pe drum, Eselnita se intinde pe 5-7 kilometri, oprit si intrebat politist, aflat locatie, parcat in fata), ne uitam ca curca in loboda… Nu scria nicaieri ca receptie, restaurant, nimic. Intram pe o usa, ne uitam in jur, pustiu. La un moment dat trece pe acolo o femeie de serviciu. O intrebam de cazare, zice ca da, la ea. Surpriza, nu era o doamna de la curatenie, era patroana pensiunii, doar ca asa intelegea ea sa se imbrace cand asteapta oaspeti.


Intrebam de camere, urmeaza un raspuns naucitor: “Da’ voi va cunoasteti bine intre voi?” Zic ca da, de ce? Doamna zice ca are rezervate mai multe camere decat are pe stoc si ca ne roaga daca vrem ca pentru o noapte sa stam intr-un apartament in loc de camerele platite. Zicem ca sa vedem. Vedem. Apartamentul era de fapt o camera mai mare cu o canapea si un pat, o masa si un televizor. Nu era un apartament, spatiul de dormit fiind separat de “living” cu o perdea.

Refuzam politicos “apartamentul” zicem ca vrem camere. Ne cazeaza, camere decente, frumos mobilate, curate, o priveliste spectaculoasa. Suntem multumiti. Despachetam, ne intalnim sa exploram. Ajungem la restaurant. Spatios, amenajat decent, putin chicios dar ok over all. Vedem patroneasa, o intreb daca ne lasa sa poker seara in restaurant. Zice ca sa nu zgomot, sa nu deranjam pe ceilalti, sa nu lasam mizerie, sa… Zic OK, nu avem de gand sa deranjam, sa mizeriim sau sa zgomotim. Zice cu jumatate de gura ca da. Mai intreb de un gratar pentru a doua zi daca se poate. Patroneasa calma pana atunci incepe sa ridice tonul, ca de ce venim noi de la Bucuresti sa facem gratar? Ca de la ea de ce nu mancam, ca ea s-a saturat de oameni destia, ca.. Zic OK, da’ o sa mancam si la ea micul dejun, si cina, si micul dejun de duminica, si pranz… Se stramba si pleaca. Nu zice ca putem sau nu putem, ma lasa asa, cu intrebarea neterminata. Cat dura sa zica ca se poate gratar si ca ne pune ea un om sa faca jarul si ca ne costa 40 de lei. Sau niste lei, cati voia ea.

Mda.

Trec fix cinci minute si incepe sa se certe cu alti clienti. Da’ certat la modul zbieram unii la altii, amenintam cu OPC (client), injurat in barba si plecat cu nesimtire (patroana).

Ajung si restul. Ii cazeaza si pe ei, doar ca cu totul alte camere. Mai mici (cam cat o debara, asa), mai urate, mobila mai proasta, mai frigut.

Jucat poker in una din camere pana la urma, nu am vrut sa ii mai dau motive patronesei sa zbiere. Nici de seara nu am mancat la pensiune pentru ca pe la 5 ne oprisem sa mancam la Orsova.

Dimineata a inceput circul. Am fost treziti pe la 7.30-8  de niste bocanituri si alte zgomote de ciocane, bormasini si alti muncitori tipand. Langa pensiunea noastra se moderniza o alta pensiune (perete in perete) iar oamenii au considerat ca e ok sa inceapa la 7 lucrul. Zero respect, si de la cei care construiau dar si de la patroneasa noastra ca nu s-a dus sa le zica politicos ca: in pula mea, nu incepi lucrul la 7 cand eu am pensiunea plina de turisti. Baut un energizant, fumat o tigara. Aruncat un ochi la TV si lenevit un pic in pat cu capul greu (doar pokerul fara bere e ca…).

Buuun

Cobor la micul dejun, comand cafea, astept 10 minute, vine. Mai coboara lume, se infiripa conversatii, bem cafelute, ne mai relaxam, cerem meniuri incepem sa comandam mancare. Chelnerita uituca, noteaza pe hartii, nu mai intelege ce scrie, se intoarce si intreaba. Uita comenzi, le incurca, ne repede ca o corectam, nu vrea sa ne faca clatite. In urma multiplelor rugaminti ne face, le incurca, urla ca tot clatite sunt si cu finetti si cu gem. Ce tot comentam atat?

Plecam la plimbare cu barca pe Dunare, superb. 3 ore de relaxare deplina, buna dispozitie, rasete, un ghid politicos care ne pune si povesti, nu doar ne  plimba pe balta. Ne intoarcem zen si relaxati, dar mai ales flamanzi ca lupii. Ne asezam la masa pe ponton, la umbrar. Bem niste beri, comandam. Urmeaza circul: toata lumea comanda paine si ardei iute. Se comanda si 10 smantani. Aduce 4 cosuri de paine a cate 5 felii, trei bolulete de ardei murat tocat marunt (wtf?!?) si 4 boluri de smantana. Zic ca mai vrem, sa aduca cate unul la fiecare a comandat, zice ca ce ne trebuie atata smantana si pleaca. Abia dupa ce ii spunem cand vine cu ciorbele ca nu glumeam si sa mai aduca, mai aduce si bombane intruna. Acelasi circ si cu usturoiul pentru peste. Orice ii ceream se comporta de parca le dadea de pomana nu pe bani, cu marait si incruntat. Trebuie sa recunosc cu mana pe inima ca mancarea a fost absolut delicioasa.

Apa calda a fost calduta, si insuficienta (se cam termina). Curatenie in camere si gunoi luat, pauza. Patroana a raspuns la cererea de caldura cu “Da’ ce, ai venit la Dunare sa stai in camera? Caldura o sa fie, da’ mai pe seara”. Unele camere au avut curent electric alternativ. Adica cand era, cand nu era.  Zgomot de la pensiunea de langa, continuu. Chelnerita: pulbere fina, vorbea rastit si la per-tu, maraia si comenta continuu, vadit deranjata de solicitari.

Singurele lucruri bune au fost mancarea si privelista. Iar mancarea a fost buna, nu spectaculoasa.

Rezum postul kilometric cu urmatoarele sfaturi:
1. Mergeti la Cazanele Dunarii, privelisti uimitoare, peisaje mirifice, mancare buna
2. Daca tot ajungeti in zona e musai bai la izvoarele termale de la Baile Felix. Daca se mai intampla sa fie si noaptea si sa aveti ceva beri reci la voi, e si mai bine.
3. Evitati pe cat se poate pensiunea “La Ponton”. Nesimtirea este la ea acasa, nu apreciaza turistii, nu sunt conditii, nu merita nici un leu. Si ca sa nu ajungeti din greseala pe acolo pun si link catre site: http://laponton.ro/. Si nu, nu prea e ca in poze acolo.

 

 

 

 

Advertisements
Comments
  1. Mindframes says:

    cee-i drept eu am fost putin mai blanda. am vrut eu neaparat sa fiu zen weekendul ala. Ai redat weekendul perfect si m-a cam racorit postul tau, cu tot cu detalii si linkul catre site-ul lor ca sa fie treaba treaba. 🙂

  2. […] edit : mai pe larg despre intamplare a scris si Zarionu . Va poftesc sa cititi si sa va minunati Rate this: Like this:LikeBe the first to like this […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s